Mai bine să fiu eu

24.08.2024
Nu-mi mai zăresc acea tristețe
chinuită de un cântec
al unor suflete naufragiate
Aproape înecate de un dor.
Un dor care nu poate fi văzut, dar atât de simțit
Încât nici soarele nu-mi mai poate lumina o cale spre ieșirea din sufletul capcană.
Un suflet
Care m-a hrănit dintr-un mic sac al sentimentelor
Dar care m-a otrăvit dintr-o mare de suferințe
Ale unui trecut urmărit de rușine.
Trecut din care nu făceam parte
Căci eu am fost un sacrificiu
Al evadării din rușine.
Al evadării din coșmar.
Și nu un suflet rătăcitor
Urmărit de o neputință ascunsă
Ci de o dorință mângâiată de inocent
De a putea fi într-un final
Iubită.
O îndrăgostită de peisaje de apus
De la care să înțeleg că răsăritul este inevitabil
Fără a mă chinui să găsesc în întunericul ce blestema noaptea
Adevărul despre ceea ce mă înconjoară.
Ceea ce m-ar putea mângâia
Dar nu mă vede de atâta ceață a propriului suflet.
Mai bine să admir un apus singuratic
Decât să plâng ca un copil orfan pe umerii fratelui său mai luminos
Care încă își căuta reflexia întunecată.
Mai bine să-mi mângâi propriul suflet
Decât să intru în panica îndeajunsului trăirilor.
Mai bine să fiu eu.

Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți