Tatuaj
10.12.2023
Acum o primăvară cu țurțuri de lacrimi înghețate
Am vrut să știu cum e să te șterg de pe poarta sufletului meu
Dar în iarna cu zori dulci
Aș vrea să te tatuez
Acolo unde gândurile mi-s aripi
Și acolo unde fericirea
Este durerea taTUajului.
Nu încerc să te fur lumii doar ca tu să-mi păzești poarta sufletului,
Dar nici nu vreau să știu
Cum acelei primăveri cu țurțuri
I-ai înmâna întreaga ta inimă
Doar pentru că tu crezi că nu mă poți avea
Că nu poți fi îngerul păzitor al unui om care
ar putea atât de ușor să cadă în prăpastia unui gând
Care nu te conține.
Cum aș putea să bat la ușa porții tale
Să-ți spun să-mi fii înger păzitor?
Când eu am aripile tăiate
Pentru că țurțurii de lacrimi înghețate
Dintr-o primăvară parcă îndepărtată
M-au făcut să te șterg permanent dintr-un suflet nevindecat
Care încă își are amprentele printre zorii dulci ai acestei ierni...